spot_imgspot_img

Planul fiscal al României în următorii 7 ani

spot_img

Planul fiscal prin care România vrea să convingă Comisia Europeană că va reduce deficitul bugetar în ținta de 3% în următorii 7 ani presupune o reducere anuală de 0,74% a deficitului public, astfel încât, în 2031, soldul negativ să scadă la 2,4% din PIB.

Guvernul își asumă o reformă fiscală cu impact de 1,1% din PIB în semestrul 1 din 2025. Spre comparație, în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), impactul bugetar al reformei fiscale este de 2,5% din PIB. Guvernul va stabili scenariile de lucru în primul trimestru din 2025, când se va consulta și cu mediul de afaceri, iar în al doilea trimestru vor fi aprobate măsurile. Jaloanele sunt:

  • Jalonul 207 – Reforma fiscală
  • Jalonul 208 – Eliminare facilități fiscale pentru construcții, IT, industria agroalimentară/agricultură
  • Jalonul 237 – Impozit pe proprietate

Tot în primul semestru din 2025 ar avea loc reforma microîntreprinderilor, cu un impact de 0,01% din PIB. În a doua jumătate a lui 2025 sunt plănuite reforma administrării taxelor, cu impact de 0,5% din PIB, și restructurarea sistemului de cheltuieli publice, cu impact de 0,35%.

Reforma restructurării cheltuielilor companiilor de stat (cu impact de 0,25% din PIB) și reforma finanțării mediului de afaceri, pentru care nu este precizat impact bugetar, sunt programate pentru primul semestru din 2026. Planul menționează că veniturile curente ale bugetului general consolidat se vor majora de la 29,5% din PIB în anul 2024 la 31,1% în anul 2031. Cheltuielile cu investiţiile estimate pentru 2024-2031 se ridică la peste 1.147 miliarde lei, pentru anul următor fiind estimate la 7,87% din PIB.

Planul fiscal este elaborat de Ministerul Finanțelor și poate fi modificat până când va fi propus Comisiei Europene. Guvernul plănuiește să-l trimită până pe 25 octombrie, deși are termen oficial pe 31 ianuarie. Dacă România nu prezintă un plan fiscal din proprie inițiativă, Comisia va cere în mod automat o ajustare fiscală pe 4 ani, de 1,22 puncte procentuale pe an. Țara noastră riscă, de asemenea, suspendarea fondurilor europene.

spot_imgspot_img
spot_img