Într-un context național în care clanurile interlope continuă să reprezinte o amenințare gravă pentru siguranța cetățenilor, Planul de Guvernare al coaliției PSD-PNL-UDMR-Minorități ignoră cu desăvârșire o strategie clară și fermă pentru destructurarea acestor grupări organizate. În timp ce alte țări, precum El Salvador, demonstrează că acțiunile hotărâte împotriva crimei organizate pot aduce rezultate spectaculoase, România rămâne captivă într-o inerție periculoasă.
Exemplul El Salvador: o lecție de determinare
Nayib Bukele, președintele El Salvador, a devenit o figură globală prin decizia sa radicală de a combate bandele criminale (maras), care terorizau țara de decenii. Sub conducerea sa, guvernul a implementat măsuri drastice, inclusiv arestări în masă, reformarea sistemului penitenciar și o politică de „toleranță zero” față de violență și extorcări. Rezultatele sunt impresionante: rata omuciderilor a scăzut drastic, iar cetățenii se bucură de un nivel de siguranță fără precedent.
Deși abordarea lui Bukele a fost criticată de unele organizații pentru drepturile omului, aceasta a demonstrat că o strategie fermă împotriva criminalității organizate poate transforma o țară afectată profund de violență.
Clanurile interlope din România: un pericol latent
În România, clanurile interlope continuă să opereze nestingherite, implicându-se în activități precum:
- Trafic de droguri și persoane;
- Șantaj și extorcări;
- Coruperea și infiltrarea în instituțiile statului;
- Controlul piețelor negre și al economiei subterane.
Fenomene precum crima de la Caracal, cazuri de răzbunări violente între clanuri sau presiunile exercitate asupra comunităților locale arată că problema este profundă și sistemică. Cu toate acestea, guvernul actual nu oferă soluții concrete pentru destructurarea acestor grupări.
Lipsa de voință politică
Planul de Guvernare al coaliției aflate la putere omite complet o abordare sistematică a acestei probleme. În timp ce se discută despre reforme economice și infrastructură, combaterea crimei organizate rămâne marginalizată, în ciuda faptului că siguranța cetățenilor ar trebui să fie o prioritate națională.
Această lipsă de voință politică are mai multe cauze posibile:
- Complicitate la nivel înalt: Încrederea publicului în autorități este erodată de suspiciuni că unii oficiali publici ar avea legături cu clanurile interlope.
- Frica de represalii: Clanurile interlope sunt puternice, bine organizate și extrem de violente, iar politicienii par reticenți în a le înfrunta direct.
- Lipsa unei strategii coerente: Instituțiile statului nu dispun de un plan clar și integrat pentru a combate aceste grupări.
Ce ar trebui făcut?
Pentru a combate eficient clanurile interlope, România are nevoie de:
- Reforme legislative: Pedepse mai aspre pentru infracțiunile asociate crimei organizate și confiscarea extinsă a averilor dobândite ilegal.
- Unități speciale: Crearea unor structuri dedicate în cadrul Poliției și DIICOT, cu resurse și competențe sporite.
- Curățarea instituțiilor: Eliminarea conexiunilor dintre clanuri și persoane din sistemul public.
- Sprijin public și transparență: Informarea cetățenilor despre măsurile luate și protejarea martorilor.
Concluzie
România are nevoie urgentă de lideri care să urmeze exemplul lui Nayib Bukele: să abordeze frontal problema clanurilor interlope, fără teama de represalii sau costuri politice. Orice întârziere în acest sens pune în pericol siguranța cetățenilor și perpetuează un climat de impunitate pentru grupările infracționale.
În absența unei strategii clare, problema va continua să afecteze societatea românească, subminând încrederea în stat și blocând șansele unui viitor mai sigur și mai just.
