Mureșul se remarcă din nou pe harta națională, de data aceasta printr-o statistică inedită, dar cu semnificații adânci: este al doilea județ din România la numărul de imobile deținute de culte religioase, potrivit unei analize recente realizate de G4Media.
Cu un procent de 1,02% din totalul locuințelor aflate în proprietatea bisericilor, Mureșul se plasează imediat după Caraș-Severin (1,47%) și înaintea județului Botoșani (0,69%). Vorbim despre case parohiale, mănăstiri, cămine culturale, clădiri administrative sau locuințe vechi, încărcate de istorie, aflate în centrul orașelor și în inima comunităților.
Această realitate nu este întâmplătoare. Județul Mureș, cu o bogată diversitate confesională – ortodocși, reformați, catolici, greco-catolici, evanghelici – a fost, de-a lungul secolelor, un loc în care credința s-a împletit cu spiritul gospodăresc. Culte religioase din județ au moștenit sau achiziționat numeroase clădiri, pe care le-au păstrat, le-au întreținut și, în multe cazuri, le-au redat comunității prin activități sociale, educaționale sau culturale.
În Târgu Mureș, Sighișoara, Reghin și alte orașe sau sate din județ, se pot vedea astfel de imobile care vorbesc despre trecut, dar care trăiesc și astăzi, prin vocația lor de a aduce oamenii împreună.
Pe lângă aspectul spiritual, aceste imobile au devenit și parte din patrimoniul arhitectural și turistic al județului. Ele atrag vizitatori, oferă identitate locală și creează o punte între generații.
Mai mult decât o statistică, această poziție fruntașă a județului Mureș este dovada vie că aici, credința nu s-a risipit – s-a așezat, piatră cu piatră, în inimile și casele oamenilor.
— Andrei Stănescu
